Potrivit ordinului 2387/2011, punctul 326, Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti reprezintă o zonă protejată.

Situl Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti aparţine Piemontului Cândeşti (estul Podişului Getic), fiind localizat între pârâul Valea Potopului, în vest, şi râul Dâmboviţa (judeţul Dâmboviţa), în est. Din punct de vedere administrativ, se află în raza ocoalelor silvice Hulubeşti, Găeşti, Târgovişte şi Sturzeni. Situl se găseşte în raza administrativă a următoarelor comune: trupul de pădure nordic – comunele Măneşti, Ludeşti şi Hulubeşti; trupul de pădure central – comunele Lucieni şi Cobia, trupul de pădure sudic – comunele Crângurile, Gura Foii şi Cobia.

Din punct de vedere geologic, situl se caracterizează prin existenţa depozitelor loessoide în locurile plane şi a „stratelor de Cândeşti”, pe versanţi.

Hidrologic, situl se află în bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa, între acesta şi pârâul Potopul, cu o scurgere orientată de la nord la sud. Expoziţia generală este predominant estică sau vestică, deci parţial însorită sau parţial umbrită. Altitudinea variază între 200 m în sud şi 600 m în nord. După clasificarea Koppen, teritoriul sitului este situat într-un climat ploios, cu precipitaţii în tot cursul anului (valorile medii anuale variază între 560 mm şi 780 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 grade Celsius, dar cel puţin 4 luni ea depăşeşte 10 grade Celsius (temperatura medie anuală variază în jurul valorii de 10 grade Celsius).

Solurile de pe teritoriul studiat (predominant luvisoluri, cambisoluri şi protosoluri), în condiţii climatice normale (temperatură, vânt, precipitaţii) oferă condiţii bune de vegetaţie habitatelor forestiere din această zonă. Arboretele afectate de factori destabilizatori ocupă cca. o treime din situl Hulubeşti. Aceşti factori au, totuşi, în general, o intensitate slabă.

Principalii factori destabilizatori sunt:

• tulpinile nesănătoase, datorate regenerării repetate din lăstari*
• fenomenul de uscare în arboretele de cvercinee şi salcâm;
• alţi factori destabilizatori acţionează izolat, fiind vorba de rupturi de zăpadă şi vânt, atacuri de vătămători şi alunecări de teren. Aceştia se manifestă în special în condiţii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte scăzute, geruri timpurii sau târzii, etc).

Principalele clase de habitate din sit sunt pădurile de foioase (97%), pajiştile seminaturale umede (2%), apele dulci continentale curgătoare (1%). Sub raport fitoclimatic, situl se încadrază în etajul nemoral al pădurilor de foiase, subetajele făgetelor colinare, în partea de nord a sitului, cu altitudini de până la 600m, şi al pădurilor de cvercinee – gorun, cer, stejar -, în partea mai joasă a sitului şi în sud, unde vine în contact cu câmpia Găeşti.

Se întâlnesc următoarele tipuri de habitate:

• 6430 – comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan şi alpin;
• 6510 – pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
• 9130 – păduri de fag de tip Asperulo – Fagetum;
• 9170 – păduri de stejar cu carpen de tip Galio – Carpinetum;
• 91E0 – păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
• 91 MO – păduri balcano – panonice de cer şi gorun;
• 91Y0 – păduri dacice de stejar şi carpen Specii de nevertebrate:
• 1088 – Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul);
• 1083 – Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea);
• 1089 – Morimus funereus (Croitorul cenuşiu).