BISERICA ”SFÂNTUL ILIE„

 Aninoasa

Biserica este amplasata in zona centrala a satului, pe un teren inaltat, care impreuna cu curtea masoara 1600 m.p. iar interiorul sfantului locas are suprafata de 130 m.p. si volumul de circa 600 m.c.

Biserica Aninoasa are hramul „ Sfantul Ilie” si a fost ridicata pe temelia vechii biserici, meremetisita de postelnicul Ionita Kirescu la anul 1810. Spun batranii satului ca, pentru a mai strange bani pentru construirea acestei prime biserici, un localnic – Oprea Banica – a plecat cu traista-n spinare peste munti, in Ardeal. Aceasta biserica fiind grav avariata de cutremurele din anii 1829 si 1832, „incat nu se mai putea sluji intransa”, a fost demolata si pe temelia ei, s-a construit la anul 1846 sfantul locas in care se slujeste in prezent, cheltuiala fiind suportata de Sfanta Mitropolie a Ungro-Vlahiei, fiind mitropolit Neofit al II-lea. Biserica a fost tarnosita in anul 1846 la data de 1 septembrie.

Stilul bisericii este specific perioadei lui Matei Basarab. Sfantul locas este construit din caramida, inclusiv catapeteasma. Are forma de corabie, cu o turla. Pana in anul 1986 a avut doi stalpi masivi interioro pe mijloc de sectiune patrata, stalpicare au fost demolati cand s-au facut reparatii generale. Are, de asemenea, doi stalpi laterali lipiti de zidul bisericii pe care se sprijina un perete masiv pe toata latimea bisericii, asigurat de grinzi metalice cuplate si care marcheaza hotarul dintre pronaos si naos.

In fata bisericii si legat de ea, a existat un pridvor deschis, sprijinit pe stalpi de lemn si acoperit cu tabla alba, care a fost inlocuit cu o tinda construita din caramida.

La exterior, fatadele sunt impartite de un brau median iesit in afara fetei zidului. Pe partea din fata a bisericii este construita o clopotnita din material lemnos, imbracata cu tabla galvanizata. Temelia bisericii – lucrata din caramida si piatra, fiind erodata in partea exterisora de ploaia scursa de pe acoperis, a fost consolidata in beton, impreuna cu soclul exterior al bisericii. Pe zidul frontal al bisericii (acum in interiorul tindei) se afla pisania bisericii pe o placa de fier gravat:

„ Biserica cea veche dintru acest sat, meremetisita de raposatul postelnic Ionita Kirescu leat 1810 ianuarie 1, zdruncinandu-se din cutremurul leat 1829 februarie 11 si din leat 1832, incat nemaiputandu-se savarsi sfanta slujba intransa, s-a refacut acum in leat 1846 din temelie si s-a savarsit asa precum se vede cu cheltuiala Sfintei Mitropolii, aflandu-se mitropolit Prea Sfintia Sa parintele Neofit II. Ingrijitor si ostenitor la toata lucrarea, Dl. Ilie Sergios, pe care Dumnezeu sa-i pomeneasca, tarnosindu-se pe numele Sfantului proroc Ilie, leat 1846 septembrie 1.”

In timpul pastoririi preotul Nicolae Popescu, in anul 1880, acoperisul de sindrila de pe biserica a fost inlocuit cu tabla alba negalvanizata, iar in anul 1898, zidul bisericii a fost inclus de jur imprejur cu un inel de sine metalice, cu traverse din buloane de fier la interior – insurubate si asigurate cu piulite. In timpul pastoriei preotului Gheorghe Manolescu, in anul 1907, au fost mutate clopotele din clopotnita bisericii in clopotnita separata, executata din paianta. Pentru a intelege situatia din acea vreme sa spunem doar ca, pe jos, in biserica, erau rogojini peste un ciment crapat si cu gropi. Cu toate acestea, slujbele aveau o mare insemnatatein viata Bisericii. In toata perioasa Postului Mare se faceau slujbe – incluzand bineinteles si toate deniile din calendar, dupa cum vedem de pe un inscris dintr-un Triod, la viata Sfintei Maria Egipteanca.

In anul 1935, afost invelita biserica cu tabla galvanizata. In anul 1936 se realizeaza imprejmuirea bisericii cu gard de uluca de stejar – fixat pe stalpi de ciment.

Cutremurul din anul 1940 a distrus plafonul bisericii – acesta fiind refacut intre anii 1941-1946, cand s-a pictat din nou toata biserica in fresca, de catre zugravul pavel Ionescu din comuna Rancaciov – Dambovita. In anul 1960, a fost invelita clopotnita cu tabla galvanizata.

In timpul pastoriei preotului Aurel Ciocodeica, in anul 1966, cu colaborarea Consiliului Parohial si cu ajutorul banesc al credinciosilor, au fost executate la biserica pardoseli de parchet de fag in Sfantul Altar si de mozaic in restul bisericii, inclusiv treapta de la intrarea in biserica, fiind operata scoaterea lespezilor de piatra din biserica, cu care s-a pardosit terenul din fata bisericii si laturile exterioare ale tindei si s-a executat aleea de la poarta dinspre sud pana la usa bisericii. Tot in acest an au fost montate in biserica 32 de strani din stejar, frasin si brad. In anul 1968, au fost executate urmatoarele lucrari:

• Tencuirea din nou a intregului exterior al bisericii si a interiorului – in locurile deteriorate, iar soclul exterior a fost lucrat din ciment.
• A fost reparat acoperisul si s-a vopsit cu minium de plumb si cu vopsea gri.
• Au fost puse jgheaburi si burlane din tabla galvanizata pe marginea acoperisului.
• Au fost inlocuite ferestrele vechi cu ferestre noi, duble.
• S-a realizat bordura de ciment in jurul bisericii.
• Au fost demolati stalpii interiori ai bisericii, asigurandu-se zidul cu grinzi metalice.

Inainte de cutremurul din 1977 s-a construit tinda noua, cea din rezen, mult mai spatioasa decat cea veche.

Se picteaza biserica in intregime, in anul 1972, insa la putin timp dupa incheierea lucrarilor, cutremurul din 1977 va distruge tot ce s-a realizat iar catapeteasma de zid este grav avariata. A fost un moment foarte greu pentru biserica noastra. Se fac reparatii si se acopera crapaturile din zid, se repicteaza in anul 1979 dar este din nou afactata grav de cutremurul din 1986

Insa biserica nu mai poate fi pictata in intregime decat in anul 1994 cu contributia credinciosilor satului, dupa ce Sfantul Altar este terminat in 1993.

Cu aceasta ocazie, la intrare, deasupra, se fixeaza urmatoarea placa:

„ Acest sfant locas a fost grav avariat de cutremurele din anii 1946, 1977 si 1968, facandu-i-se reparatii generale atat in interior cat si in exterior, inclusive picturile, in anii 1972 si 1979, din initiativa cucernicului preot paroh Ciocodeica Aurel, ajutat de membrii Consiliului Parohial si cu contributia credinciosilor din parohie. Ultima lucrare de anvergura a fost executarea picturii din nou de catre pictorul Stancescu Gheorghe cu binecuvantarea I.P.S. Vasile Costin, din initiativa celor mai sus aratati si a credinciosilor cu merite deosebite : Canutescu Gheorghe, Arsene Dumitru, Andrei Ghe. Ion, Oprea Ion, Sanda Dumitru, Radulescu Gheorghe, Mihai Nicolae, Mitrescu Mircea s alti credinciosi cinstiti.”

Dumnezeu sa-i binecuvanteze!                                                                 19. V. 1994

La putin dupa aceasta lucrare, moare preotul paroh Aurel Ciocodeica, urmandu-i preotul George Radulescu (in anul 1995).

Din anul 2000. Prin numirea celui de-al doilea preot, pr. Dan Ilie, parohia functioneaza cu doi preoti.

In anul 2001, cu fonduri ale Primariei, s-a realizat tencuiala exterioara a bisericii, cea actuala, punandu-se plasa de rezistenta pe toata suprafata.

Tot cu fonduri ale Primariei se realizeaza in anul 2003 incalzirea centrala a Bisericii deoarece sobele nu faceau fata frigului.

Cu contributia credinciosilor din sat s-a realizat repararea gardului de la cimitirul nou ( pe latura dinspre drum) si se inlocuieste tot gardul (dinspre drum) la cimitirul vechi. Lucrarile la cimitirul vechi sunt finalizate de catre primarie printr-un gard metalic in trepte.

Cu sponsorizari ale domnului corvin Nedelcu s-au inlocuit geamurile duble de lemn cu geamuri termopan, s-a pus gresie in tinda si pe solee si parchet melaminat in toata biserica.

In vara anului 2006 cu ajutorul lui Dumnezeu a fost schimbat intregul acoperis al sfantului locas de catre primaria Aninoasa.

A fost folosit la intocmirea monografiei un istoric al parohiei realizat de preotul Aurel Ciocodeica in anul 1968, marturiile credinciosilor varstnici si informatiile de pe site-ul www. primariaaninoasa.com.

ADRESA: Com. Aninoasa, sat Aninoasa, Str. Constantin Manolescu

COD LMI – DB-II-m-B-17324